CURĂŢARE CU GHEAŢĂ CARBONICĂ

Sablarea cu gheaţă carbonică este un proces nou de curăţare care foloseşte dioxidul de carbon solid în formă de granule.
Dioxidul de carbon în stare solidă este cunoscut şi sub denumirea de gheaţă carbonică sau gheaţă uscată. Metoda de sablare,
curăţare şi decontaminare cu gheaţă carbonică a crescut considerabil în popularitate înlocuind tot mai mult procedeele clasice
în principal datorită productivităţii (rezultate obţinute mult mai rapid), şi a tehnologiei nedestructive şi nepoluante.

aplicare gheata carbonica 1 aplicare gheata carbonica 2 aplicare gheata carbonica 3

În condiţiile unor reguli de protejare a mediului din ce în ce mai drastice şi a necesităţii reducerii costurilor, industria a găsit în
această metodă cea mai bună cale de a elimina pierderile. Procesul se bazează pe caracteristicile fizico-chimice ale gheţii
carbonice: temperatură scazută de -79 grade Celsius, sublimarea din stare solidă în stare gazoasă cu expansiune de volum
extrem de mare (aprox. 700 de ori).
În timpul sablării, gheaţa carbonică este transformată în particule extrem de mici care sunt proiectate cu viteză supersonică
asupra obiectului de curăţat. Particulele sunt accelerate cu ajutorul aerului comprimat ca şi în cazul sablării clasice. Faptul că
metodele de sablare, curăţare sau decontaminare cu gheaţă uscată sunt absolut neabrazive şi necorozive, subclasează din start
toate metodele tradiţionale cunoscute. Astfel, în timp ce curăţarea cu apă sau abur, indiferent de presiune şi temperatură, are
rezultate îndoielnice, cea cu nisip, oxizi sau săruri se dovedeşte de cele mai multe ori prea agresivă ducând la schimbări
dimensionale sau calitative ale suprafeţei subiectului de curăţat. Majoritatea metodelor tradiţionale au restricţii speciale de
folosire şi sunt potenţial periculoase la adresa sănătăţii celui care le manipuleaza. În cazul utilizării solvenţilor şi soluţiilor de
curăţare, acestea devin reziduuri contaminate, la sfârşitul procesului necesitând operaţii suplimentare de reciclare.

Deosebim trei paşi specifici in cadrul acestui proces:

Transferul de energie - particulele sunt proiectate din pistolul de sablare cu viteză supersonică intrând în impact cu suprafaţa
obiectului de curăţat. Transferul de energie realizează o curăţare a acestei suprafeţe fără abraziune, forţa impactului reprezintă
primul pas în procesul de curăţare.

Socul termic - temperatura extrem de scazută a particulelor de gheaţă carbonică lovind suprafaţa contaminată creeaza un şoc
termic la suprafaţa de impact ce generează microfisuri în stratul de contaminare.

Presiunea gazului rezultat din expansiunea volumetrică - în faza finală a procesului, particulele explodează la suprafaţa de
impact, prin încălzirea lor la trecerea în starea gazoasă mărindu-şi volumul de până la 700 de ori! Această expansiune volumetrică,
în condiţiile realizării ei în interiorul microfisurilor (generate de impactul termic), conduce la delaminarea contaminantului până la
eliminarea sa totală.
Această tehnologie interesează sectoare industriale în care este necesară îndepărtarea straturilor de materiale contaminante ca:
nămoluri, bitumuri, adezivi, uleiuri, unsori, lacuri, vopseluri, cerneala tipografică, răşini, cauciuc, funingine şi alte reziduuri de ardere, incrustatii de calcar, gudron, resturi de substanţe alimentare, farmaceutice şi multe altele.

Rezultatul atins de pulverizarea cu gheaţă carbonică depinde de:
- presiunea de pulverizare
- duza pistolului pulverizator (disponibilă într-o gamă largă de forme)
- caracteristicile agentului de contaminare care trebuie îndepărtat
- materialul, temperatura şi duritatea suprafeţei substratului
Inter-relaţia dintre factorii de mai sus determină succesul procesului.